EXPL'OZIE, explozii, s.f.
1. Reacţie chimică sau fizică foarte rapidă, violentă, însoţită de efecte mecanice, sonore, termice, luminoase etc., provocate de descompunerea substanţelor explozive pe care le conţine un dispozitiv de distrugere; explodare,
detonaţie,
fulminaţie. ♦ Proces de descompunere a substanţelor explozive si de transformare a lor în alţi compusi, mai simpli, însoţit de dezvoltare mare de căldură, lumină, zgomot si de efectuare de lucru mecanic într-un timp foarte scurt. ♦ (Impr.) Ardere a amestecului de combustibil si aer din cilindrul unui motor cu ardere internă. ◊
Motor cu explozie = motor la care arderea combustibilului se face într-un timp foarte scurt si este provocată de o
scânteie.
2. (În sintagma)
Explozie vulcanică = iesire bruscă a lavei, a bombelor vulcanice si a gazelor unui
vulcan.
3. Trecere bruscă a unui fenomen de la vechea lui calitate la una nouă, prin distrugerea calităţii vechi.
4. Fig. Manifestare bruscă, izbucnire neasteptată si puternică, dar de scurtă durată, a unei acţiuni, a unui sentiment etc.
5. (Fon.) Iesire bruscă a aerului, în momentul rostirii unor sunete, după ce acesta a fost oprit de un obstacol (limbă, dinţi, buze etc.). - Din fr.
explosion, lat.
explosio. Sursă
: DEX'98
(
50781)
- ana_zecheru